Pe scurt
- Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este permisă. Art. 2431 din Statutul profesiei de avocat cere ca ea să fie transparentă, veridică și corectă, fără comparații cu alți profesioniști și fără formulări echivoce sau înșelătoare.
- Regulile vechi (art. 244–250) au fost abrogate la 4 noiembrie 2021. Detaliile sunt acum în anexa XXXIV a Statutului, ghidul de bune practici privind publicitatea, care admite expres site-ul, blogul, paginile de social media și publicitatea în motoarele de căutare.
- Nu poți scrie pe site garanții de rezultat, procent de succes, număr de dosare, nume de clienți sau onorariile practicate. Sunt interdicții din Codul deontologic al avocatului român.
- Adresa de internet nu poate fi formată exclusiv din termeni generici despre serviciile avocatului. Contează când îți alegi domeniul.
- Lucrăm cu plata la rezultat: plătești doar dacă apar rezultatele din contract, măsurate în poziții Google și trafic organic.
O profesie în care intră sute de colegi noi în fiecare an
Nu am găsit un total la zi al avocaților publicat de UNBR. Cea mai recentă cifră dintr-o sursă instituțională apare în statistica Consiliului Barourilor Europene (CCBE) pentru 2024: la România, CCBE notează că datele lipsesc și citează numărul raportat de CEPEJ pentru 2022, adică 23.123 de avocați.[1]
Mai utile sunt cifrele despre cine intră în profesie. Raportul Consiliului UNBR pentru Congresul avocaților din 2026 le dă pe sesiuni:[2]
| Sesiune de examen | Candidați prezenți (stagiari) | Admiși | Rată |
|---|---|---|---|
| 6 aprilie 2025 | 1.406 | 314 | 22,33% |
| 21 septembrie 2025 | 2.098 | 469 | 22,35% |
Adunate, cele două sesiuni din 2025 dau 783 de candidați admiși ca avocați stagiari. La examenul de absolvire a INPPA (definitivat) din 9 noiembrie 2025, 552 din cei 577 de stagiari prezenți au promovat.[2]
Concentrarea geografică se vede din aceleași tabele. În septembrie 2025, 1.041 din cei 2.098 de candidați prezenți pentru titlul de stagiar candidau pentru Baroul București, aproape jumătate. Urmează Cluj, cu 139, Iași, cu 116, și Timiș, cu 102.[2] Pentru Capitală, vezi și pagina SEO București.
Ce spune Statutul, articol cu articol
Am citit forma consolidată a Statutului publicată de UNBR, aplicabilă la 14 iunie 2022.[3] Raportul UNBR din 2026 trimite în continuare la art. 2431, dar verifică la baroul tău dacă au apărut modificări ulterioare. Structura este următoarea:
- Legea nr. 51/1995, art. 47: orice comunicare publică sau publicitate făcută de un avocat ori de o formă de exercitare a profesiei este permisă, dacă respectă reglementările profesionale, independența, demnitatea și integritatea profesiei, secretul profesional, este obiectivă și corespunde adevărului.[3]
- Statut, art. 243: publicitatea formelor de exercitare înseamnă orice formă de prezentare a activității și a serviciilor avocațiale, indiferent de mijloace, în scopul promovării în fața publicului. Este distinctă de publicitatea profesională, pe care o fac doar organele profesiei.[3]
- Statut, art. 2431: informațiile difuzate public, „inclusiv în spațiul virtual”, trebuie să fie transparente, veridice, corecte și nu pot fi comparative cu alți profesioniști, echivoce, ambigue, înșelătoare sau denigratorii.[3]
- Statut, art. 2433: publicitatea făcută fără respectarea regulilor constituie abatere disciplinară.[3]
- Art. 244–250: abrogate la 4 noiembrie 2021 prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 195/2021. Lista veche de mijloace permise, pe care o mai găsești citată pe internet, nu mai este în vigoare.[3]
Mijloacele admise de ghidul din anexa XXXIV
Punctul 4 al ghidului enumeră mijloacele de publicitate pe care le pot folosi formele de exercitare a profesiei. Cele relevante pentru SEO:[3]
- domeniu de internet, bloguri și pagini proprii pe rețelele sociale;
- anunțuri și mențiuni în anuare, directoare, platforme online, inclusiv rețele sociale;
- buletine informative cu informații generale despre cabinet, activitate, legislație și jurisprudență;
- publicarea de articole de specialitate în reviste sau alte publicații tipărite ori online;
- orice alte mijloace, cu respectarea reglementărilor profesiei și a deontologiei.
Pe aceeași listă se află firma de la sediu, cu dimensiuni maxime de 40 cm x 60 cm (pct. 4 lit. a și pct. 6).[3] Pentru site nu există o limită echivalentă: contează ce scrii, nu cât.
Punctul 8.3 spune explicit că paginile de prezentare și orice altă formă de publicitate „în rețelele sociale și în motoarele de căutare online” sunt permise, cu respectarea reglementărilor, a deontologiei și a concurenței loiale.[3]
Ce nu are voie să apară, indiferent de canal
| Formulare întâlnită pe site-uri | Regula |
|---|---|
| „Câștigăm procesul sau nu plătești”, „succes garantat” | Comunicările avocatului nu pot conține garanția rezultatului (Cod deontologic, art. 20 alin. 6) |
| „Peste 500 de dosare”, „95% procese câștigate” | Sunt interzise mențiunile privind rezultatele obținute, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentajul de succes (art. 20 alin. 6) |
| „Cel mai bun avocat de divorț din oraș” | Sunt interzise mențiunile comparative și denigratoare (art. 20 alin. 6; Statut, art. 2431) |
| Sigle și nume de clienți, liste de litigii | Este interzisă nominalizarea clienților din portofoliu și indicarea litigiilor (ghid, pct. 3.1 lit. c) |
| Listă de prețuri pe servicii | Comunicările nu pot conține onorariile practicate (art. 20 alin. 6) |
| „Fost judecător, cunosc instanța” | Este interzisă comunicarea funcțiilor deținute anterior cu scopul de a sugera un anumit rezultat (ghid, pct. 3.2 lit. d) |
Toate trimiterile din tabel sunt la textele reproduse în anexa XXXIV a Statutului.[3] Raportul UNBR din 2026 descrie un caz analizat la Baroul București: superlative comerciale de tip „#1” și „cei mai buni”, promisiuni de rezultat și onorarii fixe standardizate afișate pe mai multe platforme. Concluzia grupului de lucru a fost că practicile încalcă art. 2431.[2]
Domeniul și site-ul: două reguli de verificat înainte de orice
Domeniul. Punctul 8.2 al ghidului spune că adresa domeniului de internet nu poate fi formată exclusiv din termeni generici cu referire la serviciile avocatului. Termenii generici sunt permiși numai asociați cu denumirea formei de exercitare sau cu inițialele ei.[3] Un domeniu de tipul „avocat-divort-oras.ro” este exact cazul vizat. În raportul din 2026, grupul de lucru al UNBR avertizează împotriva domeniilor exclusiv generice și propune Congresului sancțiuni procedurale accelerate pentru publicitatea care folosește domenii generice sau promisiuni de rezultat.[2]
Din punct de vedere SEO, nu ești legat de cuvintele din domeniu. O pagină bine făcută despre partaj, pe domeniul care poartă numele cabinetului, poate răspunde aceleiași căutări.
Conținutul site-ului. Potrivit punctului 8.1, site-ul poate cuprinde mențiuni despre activitatea desfășurată, despre avocații din cabinet, articole de specialitate, comunicări despre evenimente profesionale, date de contact și modul de corespondență cu clienții. Poate include și o platformă de oferire directă a consultanței juridice. Consiliul baroului poate dispune eliminarea mențiunilor și a linkurilor contrare principiilor profesiei.[3]
Pe această bază construim structura: câte o pagină pentru fiecare arie de practică și fiecare avocat, o secțiune de articole și o pagină de contact pentru fiecare sediu. Partea tehnică ține de optimizarea on-page.
Primești o analiză gratuită în cel mult 24 de ore. Plătești doar dacă apar rezultatele din contract.
Cum își caută oamenii avocatul
Nu publicăm volume de căutare, pentru că nu avem date din Search Console pentru cabinetul tău. Tiparele sunt însă stabile și cer pagini diferite.
Arie de practică + oraș
„avocat divorț Iași”, „avocat drept comercial Timișoara”, „avocat malpraxis Cluj”. Intenție clară, client aproape de decizie. Răspunde o pagină de arie de practică legată de sediul din orașul respectiv.
Urgențe
„avocat penal non-stop”, „avocat reținere”, „avocat permis suspendat”. Omul sună în câteva minute. Contează numărul de telefon vizibil, programul real și fișa Google completă.
Întrebări juridice
„cât durează un divorț la notar”, „cum contest o amendă”, „ce fac dacă primesc somație”. Sunt căutări informative. Răspund articolele de specialitate semnate de avocat, care trimit la pagina ariei de practică.
Nume de avocat sau de cabinet
Clientul recomandat de un cunoscut verifică numele înainte să sune. Are nevoie de o pagină de avocat cu baroul, ariile de practică și datele de contact.
De ce Google tratează conținutul juridic cu exigență
Google arată în documentația sa că sistemele de clasare dau și mai multă greutate conținutului cu semnale puternice de experiență, expertiză, autoritate și încredere atunci când subiectul poate afecta semnificativ sănătatea, stabilitatea financiară sau siguranța oamenilor. Dintre cele patru aspecte, încrederea este cel mai important. Tot Google precizează că E-E-A-T nu este, în sine, un factor de clasare și recomandă afișarea autorului acolo unde cititorul se așteaptă să îl vadă.[4]
Un articol despre partaj, executare silită sau răspundere penală intră firesc în această categorie. Fiecare text are nevoie de semnătura avocatului care l-a scris sau l-a verificat, de data ultimei actualizări și de trimiteri la actul normativ, cu articol și alineat.
Fișa Google și recenziile
Ghidul Google pentru reprezentarea afacerii dă avocații ca exemplu de practicieni individuali. Un practician poate avea fișă proprie dacă lucrează direct cu publicul și poate fi contactat la adresa verificată în programul afișat. Dacă în cabinet lucrează mai mulți avocați, cabinetul are fișa lui, separată, iar fișa fiecărui avocat poartă doar numele acestuia. Un avocat nu își face mai multe fișe pentru a-și acoperi specializările.[5]
Google nu permite adăugarea de servicii sau localități în numele fișei, iar o adresă închiriată doar pentru corespondență nu este eligibilă.[5] Rezultatele locale depind de relevanță, distanță și notorietate. Recenziile mai multe și notele pozitive pot ajuta, dar nu există nicio cale de a plăti pentru o poziție locală mai bună.[6]
La recenzii se întâlnesc două seturi de reguli:
- Google interzice stimulentele pentru recenzii (bani, reduceri, servicii gratuite) și solicitarea selectivă doar a recenziilor pozitive.[7]
- Statutul, în ghidul privind platformele online (anexa XXXIII, scrisă pentru platformele de intermediere avocat-client), cere avocaților prudență față de platformele care permit evaluarea publică a serviciilor și le recomandă să evite expunerea în clasamente.[3]
Când răspunzi unei recenzii, nu confirma că persoana a fost clientul tău și nu da detalii despre cauză. Secretul profesional se aplică și aici. Configurarea pas cu pas este în ghidul Google Business Profile și pe pagina de SEO local.
Date structurate: LegalService, nu Attorney
Schema.org definește LegalService ca o afacere care oferă servicii, consultanță și reprezentare juridică, de exemplu o casă de avocatură.[8] Tipul Attorney este marcat ca depreciat, cu mențiunea că LegalService este mai cuprinzător și mai puțin ambiguu.[9]
Google recomandă cel mai specific subtip LocalBusiness posibil, cere obligatoriu numele și adresa și precizează că nu garantează afișarea vreunei funcții pe baza datelor structurate.[10] Nu marcăm recenzii proprii: Google recomandă proprietățile de recenzie doar site-urilor care adună recenzii despre alte afaceri locale.[10]
Pentru AI Overviews și AI Mode, Google spune că nu există cerințe suplimentare: pagina trebuie să fie indexată și eligibilă pentru afișare cu fragment.[11] Detalii în articolul despre AI Overviews și SEO în 2026.
Link building pentru avocați: unde tragem linia
Partea noastră de off-page se face prin advertoriale. La avocați, trei texte ne obligă la atenție:
Fără publicitate mascată
Ghidul interzice publicitatea mascată, adică prezentarea serviciilor sau a numelui avocatului în scop publicitar nedeclarat, mai ales când se face contra plată (pct. 2.6 și 3.1).[3]
Fără articole plătite prezentate ca informație obiectivă
Art. 21 alin. (5) din Codul deontologic interzice publicarea de articole de presă sau programe plătite de avocat și prezentate ca informații obiective.[3]
Da pentru articole de specialitate și materiale marcate
Ghidul admite publicarea de articole de specialitate în publicații tipărite sau online, iar anexa XXXIII menționează spațiile de pe platforme în care se pot plasa reclame, articole de specialitate și advertoriale, cu respectarea regulilor profesiei.[3]
Pentru un cabinet rămân, așadar, două formate: materialul marcat clar ca publicitate și articolul de specialitate semnat de avocat, cu ton informativ, fără superlative, fără clienți și fără promisiuni. Citește și aprobă fiecare text înainte de publicare. Dacă ai dubii asupra unui format, cere punctul de vedere al baroului.
Cum lucrăm și cât costă
Începem cu o analiză gratuită, livrată în cel mult 24 de ore. Urmează optimizarea on-page, apoi publicarea de articole pe site-uri de știri, locale și de nișă. Primești raport lunar, factură și raport de muncă. Rezultatele se stabilesc în contract, în poziții Google și trafic organic, și le verifici în Search Console. Plătești doar dacă apar. Nu garantăm locul 1 și nu promitem termene fixe. Orientativ, primele creșteri apar după 1–3 luni, iar rezultatele consistente la circa 4 luni. Cum funcționează modelul am explicat în articolul despre SEO cu plata la rezultat.
- Basic, 300 € pe lună: cabinet individual, un oraș, una-două arii de practică; on-page + 8 advertoriale.
- Standard, 400 € pe lună: cabinet cu mai multe arii de practică, concurență medie; on-page + 11 advertoriale.
- Pro, 500 € pe lună: societate de avocatură în București sau în alt oraș mare, arii competitive; on-page + 15 advertoriale.
Prețurile sunt orientative și se personalizează după oraș și arii de practică. Detalii pe pagina de tarife.
Primești o analiză gratuită în cel mult 24 de ore. Plătești doar dacă apar rezultatele din contract.
Întrebări frecvente
Are voie un avocat să facă SEO?
Da. Anexa XXXIV a Statutului admite domeniul de internet, blogurile și paginile de social media și spune la punctul 8.3 că publicitatea în motoarele de căutare este permisă, cu respectarea reglementărilor și a deontologiei. Limitele privesc conținutul: fără garanții, fără comparații, fără clienți numiți.
Pot afișa onorariile pe site?
Art. 20 alin. (6) din Codul deontologic spune că comunicările avocatului nu pot conține onorariile practicate în relația cu clienții. Ghidul privind platformele online admite anunțarea tarifelor orare, dacă sunt aceleași pentru toți clienții. Pentru orice altă formă de afișare, cere înainte punctul de vedere al baroului.
Pot scrie câte procese am câștigat?
Nu. Mențiunile privind rezultatele obținute, numărul de dosare sau procentajul de succes sunt interzise de Codul deontologic. Ghidul din anexa XXXIV spune totuși că prezentarea unui obiectiv realizat cu succes pentru un client nu încalcă regulile publicității, cât timp nu este asociată cu numele clientului. Cele două texte se citesc împreună, așa că cere avizul baroului înainte să publici un astfel de material.
Ce fac dacă am deja un domeniu generic?
Punctul 8.2 al ghidului nu admite adrese formate exclusiv din termeni generici despre serviciile avocatului. Soluția obișnuită este mutarea site-ului pe un domeniu care conține denumirea cabinetului, cu redirecționări 301 de la fiecare pagină veche la cea nouă. Redirecționările făcute pagină cu pagină ajută ca pozițiile câștigate să se păstreze cât mai bine.
Pot cere clienților recenzii pe Google?
Regulile Google interzic să oferi ceva în schimbul unei recenzii și să le soliciți selectiv doar pe cele pozitive. Ghidul din anexa XXXIII a Statutului cere prudență față de platformele cu evaluări publice. Nu confirma în răspunsuri că cineva ți-a fost client.
Surse
- CCBE Lawyers’ Statistics 2024 (as on 31 December 2023) — Council of Bars and Law Societies of Europe, 2024; pentru România: nota „Missing data. CEPEJ number in 2022: 23123 lawyers”. Accesat la 11 octombrie 2026.
- Raport de activitate al Consiliului UNBR (Congresul avocaților 2026) — Uniunea Națională a Barourilor din România, mai 2026; capitolele privind examenele INPPA din 2025 și raportul grupului de lucru pentru publicitate. Accesat la 11 octombrie 2026.
- Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 64/2011 – forma aplicabilă la 14 iunie 2022 — Uniunea Națională a Barourilor din România; art. 243–250, anexa XXXIII (Ghid privind utilizarea platformelor online) și anexa XXXIV (Ghid de bune practici privind publicitatea, care reproduce art. 47 din Legea nr. 51/1995 și art. 20–21 din Codul deontologic al avocatului român). Accesat la 11 octombrie 2026.
- Creating helpful, reliable, people-first content — Google Search Central, actualizat la 5 octombrie 2026. Accesat la 11 octombrie 2026.
- Guidelines for representing your business on Google — Google Business Profile Help. Accesat la 11 octombrie 2026.
- Tips to improve your local ranking on Google — Google Business Profile Help. Accesat la 11 octombrie 2026.
- Prohibited and restricted content – Fake engagement — Google Maps User Contributed Content Policy. Accesat la 11 octombrie 2026.
- LegalService — Schema.org. Accesat la 11 octombrie 2026.
- Attorney — Schema.org. Accesat la 11 octombrie 2026.
- Local business (LocalBusiness) structured data — Google Search Central, actualizat la 8 septembrie 2026. Accesat la 11 octombrie 2026.
- AI features and your website — Google Search Central, actualizat la 10 decembrie 2025. Accesat la 11 octombrie 2026.