Optimizare SEO on-page: ce reparăm în site-ul tău și de ce

Ce înseamnă on-page și cum îl abordăm

Orice pagină trebuie să treacă de trei întrebări, în ordine. Poate Google să ajungă la ea? Înțelege despre ce este? Merită să o arate înaintea altora? Dacă răspunsul la prima este „nu”, celelalte două nu mai contează.

De aceea nu începem cu „cuvinte-cheie în text”. Începem cu accesul și indexarea, continuăm cu semnalele prin care pagina își spune subiectul și încheiem cu ce face diferența între două pagini la fel de corecte tehnic: conținutul și experiența.

Stratul 1: poate Google să ajungă la paginile tale?

robots.txt

Fișierul robots.txt le spune crawlerelor ce adrese pot accesa. Rolul lui principal este gestionarea traficului de accesare, nu ascunderea paginilor. Google scrie negru pe alb că robots.txt nu este un mecanism pentru a ține o pagină în afara căutării.^[9]

O pagină blocată în robots.txt poate apărea totuși în rezultate, fără descriere, dacă alte site-uri trimit către ea.^[9] Dacă vrei ca o pagină să nu apară deloc, soluția este noindex sau protejarea cu parolă.^[9]

Greșeala pe care o întâlnim cel mai des este inversă: un „Disallow: /” rămas din perioada de dezvoltare, care blochează tot site-ul. Se repară repede și poate explica o lungă perioadă fără trafic.

Sitemap

Sitemap-ul este un fișier în care îi dai Google informații despre paginile site-ului. Google spune că, dacă paginile sunt legate corect între ele, de obicei le descoperă oricum, și că un site cu aproximativ 500 de pagini sau mai puține este considerat „mic”.^[10] Un sitemap ajută mai ales site-urile mari, pe cele noi și pe cele cu puține linkuri externe.^[10]

Regulile tehnice sunt puține:^[11]

• cel mult 50 MB necomprimat sau 50.000 de adrese într-un singur fișier;
• codare UTF-8 și adrese absolute, complete;
• Google ignoră valorile priority și changefreq;
• lastmod este folosit doar dacă este constant și verificabil corect.

În sitemap intră doar adresele pe care le vrei în Google: fără redirecționări, fără pagini cu noindex, fără dubluri. Prezența într-un sitemap nu garantează nici accesarea, nici indexarea.^[10]

Canonical și conținutul dublat

Aceeași pagină ajunge des să fie accesibilă la mai multe adrese: cu și fără www, cu parametri de urmărire, cu și fără slash la final. Google alege singur o variantă „canonică”, dar îi poți indica preferința ta.^[12]

Google recomandă adrese absolute în eticheta canonical, linkuri interne către varianta canonică și semnale care nu se contrazic între ele. Recomandă și să nu folosești robots.txt sau noindex pentru a alege între dubluri.^[12]

Un mit de lămurit: conținutul dublat nu aduce o „penalizare”. Google spune că nu este o încălcare a politicilor anti-spam. Este doar ineficient.^[3]

Indexarea, verificată în Search Console

Raportul Page indexing din Google Search Console arată ce pagini a găsit și a indexat Google și de ce le-a lăsat pe celelalte deoparte.^[13] Google avertizează să nu te aștepți ca fiecare adresă să fie indexată. Ținta este ca paginile importante să fie în index și ca fiecare excludere să aibă un motiv valid.^[13]

Motivele pe care le urmărim, cu denumirile din raport: „Crawled - currently not indexed”, „Discovered - currently not indexed”, „Duplicate without user-selected canonical”, „Soft 404”, „Not found (404)”, „Page with redirect”, „URL marked 'noindex'” și „URL blocked by robots.txt”.^[13] Fiecare are altă cauză și altă rezolvare.

Mobile-first indexing

Google folosește versiunea de mobil a conținutului pentru indexare și clasare.^[8] Dacă pe telefon ai ascuns un text, un tabel sau un meniu ca să „arate mai aerisit”, pentru Google acel conținut lipsește.

Verificăm ca versiunea de mobil să aibă același conținut principal, aceleași heading-uri, aceleași date structurate, aceleași etichete meta robots și aceleași titluri ca versiunea de desktop, așa cum cere documentația.^[8] Conținutul care se încarcă abia după un click sau o glisare nu este văzut, pentru că Google nu face aceste acțiuni.^[8] Un site responsive bine făcut rezolvă cele mai multe dintre aceste probleme din construcție.

Stratul 2: înțelege Google despre ce este pagina?

Cercetarea cuvintelor-cheie

Înainte să scriem un titlu, stabilim pentru ce căutări există fiecare pagină. Lucrăm cu trei surse: căutările pentru care site-ul apare deja (raportul de performanță din Search Console), paginile concurenților de pe prima pagină și felul în care vorbesc clienții tăi, nu felul în care vorbește branșa.

Rezultatul este o hartă simplă:

• fiecare pagină primește o temă principală și câteva formulări apropiate;
• fiecare temă are o singură pagină, ca două pagini să nu concureze pentru aceeași căutare;
• căutările se împart după intenție: informare („cum se face…”), comparare („cel mai bun…”, „preț…”), acțiune („programare…”, „comandă…”);
• temele fără pagină devin pagini noi sau articole de blog.

Nu îți promitem volume de căutare scoase din unelte ca și cum ar fi certitudini. Sunt estimări. Cifrele reale le vezi în Search Console, după ce paginile încep să apară.

Title

Titlul afișat în rezultate (Google îl numește title link) nu vine neapărat din eticheta title. Google îl alege automat din mai multe surse: elementul title, titlul vizibil principal, heading-urile, og:title, alte texte proeminente, textul linkurilor către pagină.^[1]

Ca să rămână titlul tău, urmăm recomandările Google:^[1]

• fiecare pagină are un title, descriptiv și concis;
• fără formule vagi de tip „Acasă” și fără cuvinte-cheie repetate;
• titluri distincte de la o pagină la alta, nu același șablon peste tot;
• numele firmei adăugat scurt, cu un separator;
• un singur titlu principal vizibil pe pagină, clar mai proeminent decât restul.

Google rescrie titlurile mai ales când sunt incomplete, inexacte, repetate pe mai multe pagini sau când conțin un an care nu mai corespunde conținutului.^[1] Nu există o limită oficială de caractere: titlul este trunchiat la afișare, de regulă după lățimea dispozitivului.^[1] Scriem scurt ca să încapă, dar nu numărăm obsesiv caractere.

Meta description

Fragmentul de sub titlu (snippet) este creat în primul rând din conținutul paginii. Google folosește meta description atunci când aceasta descrie pagina mai exact decât ar face-o un fragment din text.^[2] Deci nu ai control total, dar o descriere bună are șanse mari să fie folosită.

Cerințele Google: descrieri unice pentru fiecare pagină, specifice, care rezumă pagina, fără liste de cuvinte-cheie. Nici aici nu există o limită de lungime.^[2] Meta description nu te urcă în clasament. Te ajută să primești click-ul atunci când ești deja afișat.

Heading-uri

Heading-urile (H1–H3) împart pagina în secțiuni și îl ajută pe cititor să găsească repede ce caută. Aici circulă cele mai multe reguli inventate. Google spune că, din perspectiva căutării, nu contează dacă heading-urile sunt folosite în altă ordine și că nu există un număr ideal, magic, de heading-uri pe pagină.^[3]

Noi păstrăm totuși o structură curată: un H1 care spune despre ce este pagina, H2 pentru secțiunile mari, H3 pentru subpuncte. Motivul este cititorul, iar un titlu principal clar ajută și la alegerea title link-ului.^[1]

Date structurate

Datele structurate sunt un cod prin care îi spui Google, într-un format standard, ce reprezintă pagina: o firmă locală, un produs, un articol, un traseu de navigare. Formatul recomandat de Google este JSON-LD.^[14]

Două reguli de reținut. Marcajul trebuie să descrie conținut pe care vizitatorul îl vede efectiv pe pagină. Și Google nu garantează că datele structurate vor produce un rezultat îmbogățit, nici măcar când marcajul trece de testul oficial.^[14] Punem tipurile care se potrivesc site-ului tău și nu marcăm lucruri care nu există.

Stratul 3: merită pagina să fie arătată?

Conținut util

În 2022, Google a anunțat „Helpful Content Update”. În martie 2024, sistemul a evoluat și a devenit parte din sistemele de bază de clasare.^[5] Pe scurt: utilitatea conținutului se evaluează tot timpul, pentru toate site-urile.

Ce înseamnă „util”, după ghidul Google:^[4]

• conținut creat în primul rând pentru oameni, nu pentru a manipula clasările;
• răspunsuri la trei întrebări: cine a creat conținutul, cum a fost produs și de ce există. Google o numește pe ultima cea mai importantă;
• semnale de alarmă: conținut făcut mai ales ca să atragă vizite din motoare de căutare, multe subiecte fără legătură între ele, automatizare extinsă, date de publicare schimbate ca pagina să pară proaspătă.

Două precizări care te scutesc de muncă inutilă. Google nu are un număr preferat de cuvinte.^[4] Iar E-E-A-T (experiență, expertiză, autoritate, încredere) nu este un factor de clasare în sine. Este un mod de a descrie ce încearcă sistemele să recunoască, iar dintre cele patru, încrederea contează cel mai mult.^[4]

Practic, la o pagină de servicii rescriem textul ca să răspundă la ce întreabă clientul: ce faci, pentru cine, cât costă, cât durează, ce se întâmplă dacă ceva nu merge. Adăugăm cine semnează, date de contact reale și exemple concrete. Unde nu ai nimic de spus, nu umplem pagina.

Viteză și Core Web Vitals

Core Web Vitals sunt trei măsurători ale experienței reale a vizitatorilor. INP a devenit indicator stabil în 2024 și a înlocuit FID.^[7] O pagină trece dacă atinge pragurile bune la percentila 75 a încărcărilor, separat pe mobil și pe desktop.^[7]

Pragurile din coloanele „Bun” și „Slab” sunt cele publicate de Google.^[6] Coloana cu cauze vine din ce vedem în audituri.

Cât contează? Google recomandă insistent valori bune și spune că experiența paginii se aliniază cu ceea ce sistemele sale de clasare caută să răsplătească.^[15] Nu este o baghetă magică: o pagină rapidă cu un conținut slab rămâne o pagină slabă. Dar între două pagini la fel de utile, cea care se încarcă repede pleacă cu avantaj și, mai important, nu pierde vizitatorul pe drum. Detalii în articolul despre Core Web Vitals și viteza site-ului.

Și rezultatele cu inteligență artificială?

Pentru AI Overviews și AI Mode, Google spune că nu există cerințe suplimentare și nici optimizări speciale. Pagina trebuie să fie indexată și eligibilă pentru afișare cu fragment în căutare.^[16] Adică exact lucrurile de mai sus. Nu vindem „optimizare pentru AI” ca serviciu separat; am explicat de ce în articolul despre AI Overviews și SEO în 2026.

Checklist on-page, pe scurt

Lista de mai jos este cea pe care o parcurgem la fiecare site. O poți folosi și singur, ca verificare rapidă.

1. robots.txt nu blochează pagini sau resurse importante.
2. Nicio pagină importantă nu are noindex rămas din greșeală.
3. Sitemap-ul conține doar adrese canonice, valide, și este trimis în Search Console.
4. Există o singură versiune a site-ului (https, cu sau fără www), restul redirecționează.
5. Fiecare pagină indexabilă are un canonical către ea însăși, cu adresă absolută.
6. Raportul de indexare nu arată pagini importante excluse.
7. Erorile 404 din linkurile interne sunt corectate sau redirecționate.
8. Versiunea de mobil are același conținut ca versiunea de desktop.
9. Fiecare pagină are o temă principală și nicio altă pagină nu țintește aceeași căutare.
10. Title unic, descriptiv, fără repetiții.
11. Meta description unică, scrisă ca un rezumat pentru om.
12. Un H1 clar, apoi H2 și H3 care urmează logica textului.
13. Adrese lizibile, cu cuvinte, nu cu identificatori aleatorii.^[3]
14. Imagini cu text alternativ descriptiv,^[3] comprimate și cu dimensiuni declarate.
15. Linkuri interne către paginile importante, cu text care spune unde duc.
16. Date structurate potrivite tipului de pagină, în JSON-LD, fără erori.
17. LCP, INP și CLS în zona „bun” pe mobil, la paginile cu cel mai mult trafic.
18. Conținut care răspunde la întrebările clientului, semnat și cu date de contact reale.

Cum decurge și cât costă

1. Analiză gratuită, în cel mult 24 de ore

   Trecem site-ul prin checklist și îți trimitem problemele găsite, ordonate după impact.

2. Contract cu plata la rezultat

   Stabilim în scris pozițiile și traficul organic urmărite. Le verifici singur în Google Search Console.

3. Implementare

   Facem modificările direct în site, dacă ne dai acces, sau le predăm programatorului tău, cu instrucțiuni exacte. Dacă site-ul nu poate fi adus la zi, discutăm varianta unui site de prezentare nou.

4. Urmărire și raport lunar

   Verificăm indexarea și pozițiile, ajustăm, iar tu primești raportul de muncă și factura.

Optimizarea on-page este inclusă în toate pachetele: Basic (300 €), Standard (400 €) și Pro (500 €) pe lună, alături de 8, 11 sau 15 advertoriale. Prețurile sunt orientative și depind de nișă și concurență; vezi tarifele. Pentru afaceri care depind de un oraș, on-page se completează cu SEO local, iar pentru magazine cu SEO pentru magazine online.

Orientativ, primele creșteri apar după 1–3 luni, iar rezultatele consistente în jurul a 4 luni. Sunt estimări. Google spune că nimeni nu poate garanta locul 1.^[17]