SEO internațional pentru firme românești care vând în afară

De ce merită să te uiți dincolo de graniță

Vânzarea online peste graniță este încă o excepție, nu o regulă. Asta înseamnă concurență mai mică pentru cei care o fac serios.

Datele Eurostat pentru 2024 arată același tablou: 23,59% dintre firmele din UE au avut vânzări electronice, față de 14,57% în România.^[10] Cifrele se referă la întreprinderi cu cel puțin 10 angajați, deci nu surprind toate magazinele mici. Direcția este însă clară: puține firme românești vând online, iar și mai puține vând în afara țării.

Câte firme românești vând online peste graniță

Eurostat urmărește separat și unde se află clienții. În ancheta din 2025, care întreabă firmele despre vânzările din anul anterior, situația arăta așa:^[11]

Cam una din 25 de firme românești cu cel puțin 10 angajați vinde prin web în alt stat membru, adică sub jumătate din media europeană. Direcția este totuși bună: în ancheta din 2022, ponderea pentru România era de 2,44%.^[11] La nivelul UE, aceeași anchetă din 2022, cu date despre vânzările din 2021, arăta 18,5% pentru propria țară, 8,1% pentru alte țări UE și 4,6% pentru restul lumii.^[8] Media europeană a rămas aproape pe loc, iar România a recuperat o parte din distanță.

Cine își pregătește site-ul pentru o piață externă intră într-un grup restrâns.

Unde caută clienții tăi: cote de piață reale

Înainte de orice optimizare trebuie să știi în ce motor de căutare vrei să apari. Datele de mai jos sunt de la StatCounter, pentru septembrie 2026, toate platformele.

Ce reiese din tabel:

• Google rămâne ținta principală pe toate aceste piețe. Munca făcută pentru Google acoperă cea mai mare parte a căutărilor.
• Bing contează mai mult peste ocean. În Statele Unite are 9,89% din căutări, față de 5,34% în Europa. Pentru un site care vinde în SUA merită verificat și cum arată în Bing.
• Există excepții locale. În Cehia, Seznam are 15,05%. Dacă vinzi acolo, nu îl poți ignora.

Prima decizie: unde stă versiunea pentru fiecare țară

Google descrie trei variante recomandate de structură și una nerecomandată.^[2] Alegerea se face o singură dată și se schimbă greu, așa că merită gândită înainte de a traduce prima pagină.

Avantajele și dezavantajele sunt cele enumerate de Google în documentație.^[2] Recomandarea noastră depinde de situație:

Hreflang: cum îi spui lui Google care versiune este pentru cine

Hreflang este o adnotare prin care arăți motorului de căutare că o pagină are versiuni pentru alte limbi sau regiuni. Google spune că poate găsi singur versiunile alternative, dar că, de regulă, este mai bine să le indici explicit.^[1]

Regulile din documentația Google, pe scurt:^[1]

• Trei metode echivalente: etichete în HTML, antete HTTP sau sitemap. Alegi una. Folosirea tuturor nu aduce niciun avantaj.
• Fiecare versiune se listează pe sine și toate celelalte versiuni.
• Legături reciproce obligatorii. Dacă două pagini nu trimit una la cealaltă, etichetele sunt ignorate.
• Coduri corecte. Limba se scrie în format ISO 639-1, iar regiunea, opțională, în ISO 3166-1 Alpha 2. Nu poți indica doar țara, fără limbă.
• x-default este varianta de rezervă pentru limbile neacoperite, de exemplu o pagină de alegere a limbii.

Greșeli pe care le găsim des

• Lipsa legăturii de întoarcere: versiunea în engleză trimite la cea germană, dar cea germană nu trimite înapoi.
• Coduri de regiune care nu există ca țări. Google dă ca exemple EU, UN și UK, pe care Search le ignoră.^[1] Pentru Marea Britanie, codul corect este GB.
• Hreflang pus corect, dar limba paginii amestecată. Google nu folosește hreflang și nici atributul lang pentru a detecta limba unei pagini; o stabilește singur, din conținut.^[1] Un meniu în română pe o pagină în germană încurcă.

Două lucruri de evitat

Redirecționarea automată după IP sau după limba browserului. Google recomandă să nu redirecționezi utilizatorii pe baza limbii pe care crezi că o vorbesc, pentru că astfel de redirecționări pot împiedica utilizatorii și motoarele de căutare să vadă toate versiunile site-ului.^[2]

Aceeași adresă pentru toate limbile. Google recomandă adrese diferite pentru fiecare versiune de limbă, în loc de cookie-uri sau setări de browser care schimbă limba pe aceeași pagină.^[2]

Localizare, nu doar traducere

Un text tradus corect poate rata complet felul în care caută oamenii din țara respectivă. Localizarea pornește de la piață, nu de la textul românesc.

Localizarea contează și pentru Google, nu doar pentru cititor. Pe lângă domeniu și hreflang, Google enumeră printre semnalele de țintire adresele și numerele de telefon locale, limba și moneda locală, linkurile de pe site-uri locale și datele din Business Profile.^[2]

Ce facem concret pe partea de conținut:

• stabilim, pentru fiecare piață, lista de căutări pentru care merită să apari, pornind de la rezultatele reale din Google pentru țara respectivă;
• adaptăm titlurile, descrierile și structura de titluri H1–H3 pentru fiecare versiune, nu le traducem mecanic;
• verificăm că fiecare versiune are propriul sitemap sau intrări clare în sitemap, că este indexată și că nu concurează cu altă versiune în aceeași limbă.

Linkuri de pe piața țintă

Un site nou pe o piață străină pornește fără nicio recomandare locală. Linkurile de pe site-uri din țara respectivă sunt, cum am văzut, unul dintre semnalele de țintire pomenite de Google.^[2] Sunt și felul în care cititorii de acolo află de tine.

Pentru asta lucrăm cu o rețea de peste 4000 de site-uri internaționale pe care putem publica articole. Principiile sunt aceleași ca la link building-ul prin advertoriale din România:

• publicații reale, în limba pieței, din țara sau din domeniul tău;
• articole scrise pentru cititorii de acolo, nu traduceri ale advertorialelor românești;
• anchor text firesc și un mix de surse: știri, generaliste, de nișă;
• fără directoare de linkuri, fără linkuri generate automat, fără softuri.

Politicile Google privind linkurile sunt aceleași în orice țară. Le-am explicat pe larg, cu sursele oficiale, pe pagina serviciului de advertoriale.

Cum decurge un proiect

1. Analiză gratuită, în cel mult 24 de ore

   Ne spui ce vinzi și unde. Ne uităm la site-ul actual, la domeniu și la cine ocupă prima pagină pe piața țintă.

2. Alegerea pieței și a structurii

   Stabilim cu ce țară începi și dacă mergi pe domeniu de țară, subfolder sau subdomeniu. O piață făcută bine valorează mai mult decât cinci făcute pe jumătate.

3. Tehnic și on-page

   Hreflang, adrese separate pe limbi, sitemap, indexare, titluri și descrieri localizate, viteză. Este aceeași muncă de optimizare on-page, înmulțită cu numărul de versiuni.

4. Publicare pe site-uri externe

   Articole în limba pieței, pe publicații din rețeaua internațională, într-un ritm constant.

5. Raport lunar

   Poziții și trafic organic pe țară, lista articolelor publicate, raport de muncă și factură.

Cât costă și cum plătești

Lucrăm și aici cu plata la rezultat: stabilim în contract ce poziții și ce trafic organic urmărim pe piața țintă și plătești doar dacă apar. Fără comisioane și fără costuri ascunse.

Prețul depinde de numărul de țări și de limbi, de concurența de acolo și de costul publicării pe piața respectivă. Pachetele noastre pentru România pornesc de la 300 € pe lună; le găsești pe pagina de tarife. Pentru piețe externe, oferta se face după analiză, pentru fiecare proiect.

Ca estimare orientativă, primele creșteri apar după 1–3 luni, iar rezultatele consistente în jurul a 4 luni. Pe o piață nouă, cu un domeniu nou, poate dura mai mult. Nimeni nu poate garanta poziții în Google, nici în România, nici în altă țară.

Dacă vinzi produse, vezi și serviciul de SEO pentru magazine online. Dacă încă nu ai un site potrivit pentru export, putem începe cu un site de prezentare construit corect din prima zi.